Salutare,

E octombrie și în timp ce pe unele verande de afaceri din oraș apar dovleci crestați și decorațiuni de Halloween, de pe verandele companiilor de AI pleacă informații sensibile despre tine. La finalul acestui newsletter, poți decide tu ce te sperie mai tare. 

Aici venim cu noutăți lunare despre ce am mai făcut la ApTI (in the spotlight sau behind-the-scenes), știri despre tehnologie și drepturi digitale, o secțiune unde explicăm teme, concepte și idei din tehnologie, dar și o secțiune cu resurse, unde adunăm informații despre evenimente, oportunități de dezvoltare, rapoarte, tutoriale și tot așa. 

Dacă vrei noutăți zilnice pe drepturi digitale, abonează-te pe canalul ApTI de Linkedin sau cel de Telegram, iar dacă vreodată îți dorești să recomanzi ceva pentru oricare dintre secțiuni, ne poți scrie la drepturidigitale@apti.ro.

Dacă îți mai aduci aminte, ți-am povestit în primul newsletter pe care l-am trimis, despre CIB (sau coordinated inauthentic behaviour). Am explicat, pe scurt, ce este CIB și cum îl identificăm. 

În al doilea newsletter te-am invitat să lași sugestii pe un document în lucru legat de CIB. De atunci până acum a mai trecut prin niște proofreading, a mai primit niște adăugiri și comentarii, o copertă și-un cuprins. Găsești documentul final aici, împreună cu un ghid prin care poți încerca să-ți dai seama când te lovești de conținut coordonat inautentic și când nu, la final. Credem că documentul poate fi foarte util și pentru jurnaliști, într-un context în care e necesar să înțelegem complexitatea fenomenului și s-o reprezentăm ca atare.

Lucrurile frumoase se mai și termină (din păcate?). I'll miss you when I scroll a lansat ultimul website din seria pe care au promis-o, creat de artistul 13m10j. Nu cred că aș putea scrie mai bine despre ce e vorba decât au făcut-o cei de la I'll miss you when I scroll deja: 

„Urmăriți pisica neagră și vedeți unde ajungeți. Promitem că e un thriller, care te afundă din ce în ce mai mult în estetica Windows-ului din anii ‘90. 🐈‍⬛ Laptops out, sound on!”

Toată seria de website-uri o găsești aici, iar dacă vrei să-ți creezi și tu un website (nostalgic sau nu), Dorin Cucicov a lucrat la un tool open source pentru așa ceva. Dacă ai chef să-ți pui ceva în căști, aici vorbesc câțiva dintre artiștii din proiect despre netstalgie.

În altă ordine de idei, IMYWIS a organizat și un net cafe, unde vizitatorii s-au jucat Sims, Caesar 3, Worms, Carmageddon și au citit din zina unde au apărut și cele două articole pe care le-am publicat la ApTI. Al treilea și ultimul articol pe care l-am publicat în direcția asta vorbește despre lucrurile pe care ar trebui să le învățăm de la Internetul din 1996. 

Și încă o poză de la net cafe.

Între timp, colegul nostru, Bogdan Lungu, a fost plecat la Sibiu la Astra Film Festival, la o discuție despre inteligența artificială, pericolul reprezentat de Elon Musk, apocalipsă (și marketing-ul din spatele unor astfel de discursuri) și contextul juridic european privind reglementarea tehnologiilor. Bogdan a discutat împreuna cu Ștefan Baghiu, cercetător la ULBS, într-un cadru moderat de către jurnalistul Digi24, Florin Negruțiu. Au vorbit despre istoriile inteligenței artificiale, ce este mit și ce este realitate, dacă LLM-urile chiar știu despre ce vorbesc (spoiler: nu prea!), despre impactul inteligenței artificiale asupra societății și asupra drepturilor fundamentale. La un moment dat, pentru a ilustra natura statistică și dependentă de reprezentarea unor clișee lingvistice în setul de date ale LLM-urilor, Bogdan a întrebat publicul ce vine după „Ana are…” (frază familiară oricărui copil care învață subiectul și predicatul în limba română). Florin Negruțiu și-a scos telefonul, a deschis ChatGPT pe scenă și a dat un prompt; ChatGPT i-a spus că Ana are mere, la fel cum știm toți. Am prezis mașinăria predictivă. 1-0, mai jucăm?

tema de azi: cum te sifonează chatboții

Aplicațiile chatboților pot trimite informații sensibile despre utilizatori către entități ce livrează reclame personalizate, deci adtech, spune o lucrare științifică care a analizat ChatGPT, Claude, Grok, DeepSeek, Perplexity, Gemini, Copilot, Mistral și Meta AI. 

Spre deosebire de alte aplicații, chatboții prelucrează informații care pot să dezvăluie aspecte foarte intime și personale ale utilizatorului. Mă gândesc și la persoanele despre care știu că folosesc ChatGPT, de exemplu, pe post de terapeut, prieten sau asistent personal. De aceea, riscurile sunt complexe, căci vorbim despre conversații care arată felul în care interacționezi, informații contextuale, documente, istorii ale conversațiilor trecute și tot așa.

Chatboții analizați în studiu pot trimite date către cel puțin un endpoint (un domeniu) de adtech, deci către o entitate care se folosește de informațiile respective ca să profileze utilizatorii și să le livreze reclame. Pot trimite chiar URL-ul conversației, titlul ei sau alți identificatori ai utilizatorului.

Modurile în care „îți dai consimțământul” diferă de la chatbot la chatbot. De exemplu, poți continua să folosești Perplexity, Claude sau Grok fără să dai accept cookies, Gemini sau Meta AI nu te lasă să accesezi platforma fără să iei o decizie (accept, reject etc), iar în cazul Mistral, utilizatorii trebuie să accepte Terms of Service și Privacy Policy-ul platformei.

Deci în niciun caz nu e consimțământ conform definiției din GDPR.

Autorii studiului spun că, chiar și atunci când un utilizator alege reject all non-essential cookies, tot au putut observa conexiuni cu third parties care nu sunt esențiale. De exemplu, în cazul Perplexity, DeepSeek, Gemini, Copilot, ChatGPT și Claude, tot se vor conecta cu Google Ads în ciuda selecției tale. Când accepți cookies se adaugă niște third parties listei. Iar între a folosi un chatbot gratuit și a folosi având o subscripție nu există extrem de multe diferențe în acest sens. 

Există și un site, LeakyLM, care arată date și concluzii legate de mai multe dintre aceste servicii, nu exclusiv adtech. E super user friendly și te ajută să înțelegi mai bine ce informații sunt date mai departe și în ce contexte. O îngrijorare a autorilor e că URL-urile conversațiilor cu chatboții sunt divulgate către third parties și sunt, implicit, accesibile oricui știe URL-ul. În cazul Grok, se generează chiar și screenshot-uri cu conversația. În plus, LLM-urile oferă privacy controls pentru a limita vizibilitatea conversațiilor care induc utilizatorii în eroare și sugerează că ar fi vorba de un nivel de protecție mai mare decât realitatea. 

Dacă te întrebi dacă ești afectat de lucrul ăsta, cel mai probabil au fost transmise informații către third parties (inclusiv Meta, Google sau TikTok) dacă ai folosit Perplexity, Grok, Claude sau ChatGPT în timp ce erai autentificat, indiferent dacă era pe modul incognito sau privat. Și da, sunt afectate și conversațiile mai vechi. Și nu, să respingi cookies nu ajută întotdeauna. Găsești în FAQ-ul de pe site-ul proiectului modalități de a te proteja pe fiecare dintre platformele analizate. 

Dintr-un raport Amnesty International, aflăm că serviciile secrete din Maroc s-au folosit de vânzători de smartphone-uri pentru a vinde telefoane deja infectate cu spyware și au infectat dispozitive în Internet Café-uri, printre altele. Practic, operează un aparat extins de supraveghere, pentru a monitoriza și reduce la tăcere jurnaliști, activiști și voci critice. Aflăm detalii de la un whistleblower care explică procesele prin care are loc supravegherea, dar și cum vecinii celor vizați sunt recrutați ca informatori. 

Pentru detalii, Alex Ștefănescu recomandă un podcast narativ despre spyware, care face o analiză mai în profunzime, urmărind Pegasus, o companie israeliană, precum și industria războiului cibernetic din jurul ei. 

În caz că (eu) nu aveam deja destule, new fears unlocked:

• Mai multe frigidere din supermarketurile franceze au fost atacate de hackeri. Au preluat controlul software-urilor care le reglează temperatura și le-au făcut să se încălzească și până la 50 de grade Celsius. 

• O companie de AI permite polițiștilor să identifice instant locuința în care o fotografie a fost făcută, folosindu-se de date de pe site-uri precum Zillow și Airbnb. Și nu e vorba de reverse image search. Tool-ul identifică anumite caracteristici ale fotografiei, apoi găsește alte fotografii ale aceleași proprietăți.

• Tot companiile de AI vor să cumpere mesajele de pe Slack ale angajaților mai multor companii ca să antreneze AI-ul. Datele astea, care (poate) pentru noi par banale, sunt mai valoroase ca niciodată pentru companiile respective, pe măsură ce dezvoltă agenți AI pentru business-uri. E vorba de date care arată cum se face munca, și aici m-am gândit instant la miile de DM-uri pe care le-am trimis și primit eu când lucram într-o corporație, cu tips & tricks pe diverse teme, cu informații despre cum să fac mai rapid sau mai bine un anumit lucru, cu explicații pe care nu le găseam în niciunul dintre procesele oficiale, cu workaround-uri pe care le descopeream noi. 

• O companie israeliană s-a folosit de reclame online ca să desfășoare o operațiune uriașă de spionaj, spune un raport The Citizen Lab. Arată că au fost infectate dispozitive ale jurnaliștilor Al Jazeera cu un spyware prin reclame targetate, că o companie israeliană funcționează drept intermediar pentru mai mulți parteneri specializați în spyware, dar și că e vorba de niște defecte structurale ale sistemului de advertising online. Avem probleme și la noi acasă, ne arată Victor Ilie într-o investigație pentru Snoop.

• Și despre alte probleme de la noi de-a acasă, de data aceasta ilustrate prin centre de date, scrie și Andrei Petre pentru PressOne. 

Organizăm o șuetă* online, unde o să ascultăm împreună podcastul BBC „The teenagers who wired Romania”, realizat de Andrada Fiscutean, apoi rămânem cu ea la discuții și dezbateri despre adolescenții ce au construit o rețea de net și alte idei.

Ne strângem și ne dăm bună seara la 18:00, apoi ascultăm fiecare dintre noi documentarul pe propriul dispozitiv, iar peste o jumătate de oră, cel târziu la 18:45, ne întoarcem în call și povestim.

Dacă vrei să te alături, te poți înscrie aici, iar noi îți vom trimite un link de Jitsi în ziua de dinainte. Poți intra și direct de la 18:30-18:45.

📅 Dată: 22.10.2026

⏰ Oră: 18:00, ora României

*o șuetă e un loc (de obicei fizic, de data aceasta online) în care ne întâlnim și dezbatem subiecte în mod informal.

• Dacă vrei să fii la curent cu ce se mai scrie despre tehnologie, pe Telegram, LinkedIn și Mastodon suntem cei mai activi. Acolo postăm aproape zilnic știri, noutăți și ce mai găsim important.
• Ne mai găsești pe Instagram și Facebook, unde postăm (mai rar) pe aceleași subiecte.

Dă newsletter-ul mai departe, dacă crezi că e de folos altcuiva. Iar dacă ai primit acest newsletter de la cineva, înscrie-te să-ți vină și ție în inbox. Dacă nu vrei să mai primești marafeturi digitale sub formă de newsletter, poți oricând să te dezabonezi.

Găsești edițiile trecute ale newsletter-ului aici.

Până data viitoare,

iarăși muzică,

Notă: O mână de oameni au lucrat la acest newsletter, cu ce cuvinte au avut la îndemână. Nu am folosit inteligența artificială în nicio etapă a redactării lui. Tot ceea ce ați citit e produs în întregime de oameni, cu Maria în rol principal la tastatură.

Asociația pentru Tehnologie și Internet (ApTI) este o asociație nonguvernamentală care susține și promovează o lume digitală liberă și deschisă, prin respectarea drepturilor fundamentale ale omului. Un Internet liber este un mediu în care libertatea de exprimare și viața privată sunt respectate și garantate.