Salutare,

și bine ați revenit în micul nostru colț de internet. Astăzi, Maria se întoarce la lucruri mai serioase. 

Aici venim cu noutăți lunare despre ce am mai făcut la ApTI (in the spotlight sau behind-the-scenes), știri despre tehnologie și drepturi digitale, o secțiune unde explicăm teme, concepte și idei din tehnologie, dar și o secțiune cu resurse, unde adunăm informații despre evenimente, oportunități de dezvoltare, rapoarte, tutoriale și tot așa. 

Dacă vrei noutăți zilnice pe drepturi digitale, abonează-te pe canalul ApTI de Linkedin sau cel de Telegram, iar dacă vreodată îți dorești să recomanzi ceva pentru oricare dintre secțiuni, ne poți scrie la drepturidigitale@apti.ro.

La finalul lunii mai, am lansat la București proiectul Independent Media CoLab, o rețea formată din organizații de tip watchdog și platforme media independente. Mai pe românește, e un proiect prin care încercăm să facem mai suportabilă experiența asta de a fi jurnalist sau ONG-ist în contextul politic și social în care ne aflăm, care, fie vorba între noi, nu e cel mai fericit. 

Am promis și behind-the-scenes. 

Colega noastră, Alex Ștefănescu, lucrează acum la un ghid de siguranță pentru jurnaliști, pe care să-l lansăm împreună cu partenerii Independent Media CoLab. 

Vrem să facem mai clar procesul ăsta de a fi în siguranță, mai ales văzând riscurile și amenințările la adresa meseriei. Pentru cine e interesat, vom vorbi despre cum stochezi și procesezi informații, spyware, siguranța surselor jurnalistice, aplicații și sisteme de operare, practici de reducere a riscului, VPN-uri, motoare de căutare, dar mai ales bune practici generale. Am sugerat și un checklist scurt de anonimizare a documentelor înainte de publicare.

Astea sunt câteva dintre teme, nu vreau să dau prea multe spoilere.

Colegul nostru, Bogdan Manolea, a fost în Norvegia la un eveniment de NGO matchmaking, susținut de FDSC ca parte din fondurile norvegiene, ca să ia contact cu organizații similare. Cu ocazia asta, a promovat și stickerele de drepturi digitale ApTI, ce stau mândre pe niște calculatoare din Norvegia acum. 

A aflat mai multe despre Digital Public Goods Alliance, o inițiativă ce se ocupă cu software open-source, date deschise, sisteme AI și colecții de conținut deschis care au relevanță pentru avansarea obiectivelor de dezvoltare durabilă. A mai discutat cu colegii din EFN despre potențiale proiecte comune. A aflat și despre cum confederația sporturilor din Norvegia, care gestionează datele a 2.3 milioane de persoane înscrise într-o federație sportivă (din 5.2 milioane locuitori) își propune o soluție care să aibă la baza suveranitatea digitală, deci își propune folosirea unei identități federate prin EuroSky. La noi, întâi se decid firmele, pentru că principiile nu contează.

„Ai întrebat vreodată ChatGPT ce simptome ai? Nu ești singur. Dar înainte să-i dai crezare ca unui medic, hai să vedem ce se ascunde de fapt în spatele «diagnosticelor» oferite de AI”, scrie un alt coleg de-ai noștri, Bogdan Lungu, într-un material pentru Mediawise Society. Analizează critic cât de periculos e să antropomorfizăm AI-ul, care sunt riscurile legate de datele personale, cum ne raportăm la subiect din perspectiva drepturilor omului și nu numai.

Bogdan a ținut și un workshop pe 17 septembrie, în cadrul Conferinței Wikimedia CEE Meeting 2026 din Cluj. A discutat cu participanții din comunitatea Wikipedia, din peste 10 țări, despre rahatizarea webului, despre cum AI-ul este un pericol la adresa comunităților open-knowledge, despre cum putem să colaborăm mai strâns între societatea civilă, universitate și Wikipedia.

Spre final, s-a discutat și despre potențialul unui alt tip de internet, o infrastructură publică, guvernată de principii mai democratice, incluzive, deschise. Și, evident, vorbind cu wikipediști, s-a dezbătut de zori despre protecția cunoașterii gratuite, publice și de calitate, care nu e slop. La un moment dat, Bogdan a întrebat: Cine știe despre luddiți? Toți cei peste 40 de participanți au ridicat mâna. După, a continuat: Cine crede că luddiții aveau dreptate? Mai mult de jumătate au ridicat mâna. Hai că n-o ducem așa rău.

Ediția trecută vă povesteam despre proiectul I'll miss you when I scroll. De atunci, au mai scos un website, care e o poveste text interactivă scrisă și construită de Wilfred Tomescu, inspirată din reportajul The Teenagers Who Wired Romania, filmul The Net și experiența lui personală. 

Am cules și eu povești despre internet de la colegii mei, pe care le-am împărțit, apoi, în două materiale publicate pe site-ul ApTI. Am vorbit despre tranziția de la Web 1.0 la prezent și evoluția discuțiilor legate de drepturi digitale. Practic, am dezvoltat ce ai citit în ediția trecută, fiindcă eram curioasă să aflu de la fiecare și alte lucruri: care sunt principiile pe care oamenii ce dezvoltă proiecte online nu le folosesc îndeajuns, despre ce ar trebui să vorbim mai mult, dar și ce îi face să se simtă depășiți de internetul din prezent.

Sneak peak: „Mi-e dor de revolta morală, de protestele, de furia de după revelațiile pe care le-a pornit Snowden. (...) Mi-e dor de agora digitală, dar și de o agoră fizică în care nu am apucat niciodată să particip. Mi-e dor de dorința onestă de a discuta idei și de răbdarea oamenilor de a rămâne în conversații în care nu toată lumea e de acord. Când am scos și valorile și răbdarea cu nuanțe din politică, ne-am trezit că, în golul astfel creat, s-a infiripat un regim global de monitorizare și de control”, spune Alex Ștefănescu.

tema de azi: Conținutul generat cu AI

How Much of the Internet Is Written With AI? e un studiu ce a urmărit volumul de conținut generat cu AI pe site-urile în engleză. Au selectat aleatoriu 10.000 de pagini, iar după aceea au analizat textele cu ajutorul unui instrument de detectare a AI-ului, Pangram. E același tool care e folosit și de platforma Substack. 

Studiul a identificat, în iulie, peste o treime din pagini semne specifice textelor generate cu AI, dar mai ales, au observat o tendință ascendentă odată cu 2022, deci anul în care a fost lansat ChatGPT, urmat de Claude și Gemini. Evident că modelele de detectare pot face greșeli, pot clasifica texte scrise de oameni ca fiind generate sau invers, deci luați rezultatele cu anumite rețineri. Dar din colecțiile mari de texte cu care au lucrat, autorii studiului au observat anumite lucruri certe care apar mai frecvent în conținutul clasificat ca fiind generat.

E evident și că modelele de AI sunt antrenate pe texte scrise de oameni și au învățat anumite tipare, însă unele tipuri de texte sunt suprareprezentate. De aceea, modelele pot începe să folosească tipare lingvistice mult mai des decât o fac oamenii, în general. Totuși, dacă le găsim într-un text, nu înseamnă automat nici că acel text e generat cu AI. 

Ce ne arată studiul, de fapt, e că ne aflăm într-o situație dificilă. Putem oricând să citim un text crezând, în mod fals, că e scris de un om. Iar dacă e o recomandare, o evaluare de produs, un jurnal de călătorie, înseamnă că ne construim o imagine despre o experiență umană bazându-ne pe un algoritm care nu are nicio legătură cu experiența respectivă. 

Un alt studiu ridică îngrijorări legate de calitatea informației pe care o primim când punem întrebări unui chatbot. Conform acestuia, peste 15% din sursele citate de modelele analizate provin din articole care sunt și ele generate cu AI. Peste 8% din răspunsuri nu au nicio sursă citată. Și sursele jurnalistice sunt printre cele mai puțin citate, din categoria surselor citate în mod repetat. 

Studiul nu consideră sursele scrise cu AI generativ ca fiind neapărat mincinoase sau inutile. Însă, citarea unei ponderi ridicate de surse sintetice, care nu au fost scrise de oameni, alături de surse care sunt scrise de oameni degradează calitatea informației pe care o primim. Riscăm să combinăm surse legitime cu unele sintetice, creând niște mixuri de informații aproape imposibil de verificat. Riscăm și să ne lovim de fantome.

Iar pe lângă riscul degradării calității informației, un alt material vorbește despre ceva ce numește LLMorfizarea-oamenilor. Știm deja că LLM-urile produc un limbaj asemănător cu cel uman, iar oamenii sunt tentați să le antropomorfizeze, adică să le privească ca pe niște oameni. Vedem asta și în felul în care vorbesc despre LLM-uri: Îl întreb pe ChatGPT, m-a ajutat Claude, mi-a zis ChatGPT că… Dar supoziția pe care o face autorul textului e că se mai întâmplă și o consecință inversă. Oamenii ar putea începe să creadă că gândirea umană funcționează ca un LLM și să o oglindească. Toate astea sunt ipoteze, dar sunt ceva la care să te gândești.

• Din 27 septembrie 2026 intră în vigoare o decizie a CNA prin care influencerii vor fi incluși în categoria de furnizori de servicii media audiovizuale. Bogdan Manolea a publicat, pe site-ul ApTI, o opinie despre ce poate însemna asta, dar și analiza deciziei pe trei paliere: bun, rău și urât.

• Comisia Europeană a clasificat ChatGPT ca motor de căutare online de foarte mari dimensiuni, deci VLOSE. Iar platformele Reddit și Roblox le-a clasificat drept platforme online de foarte mari dimensiuni, deci VLOPs. Asta înseamnă că toate trei sunt obligate să identifice și să diminueze prin acțiuni concrete riscurile sistemice, conform obligațiilor Digital Services Act. Tot ce au identificat și tot ce au implementat trebuie să fie publicat în rapoarte anuale, accesibile pentru noi toți. Iar Comisia, coordonatorii pentru servicii digitale și cercetătorii acreditați le pot cere date care nu sunt publice, prin care să verifice dacă aceste entități și-au respectat obligațiile și cum.

• Tot Comisia Europeană a propus, pe 17 septembrie, EU Kids Act, un regulament UE ce începe promițător cu elemente specifice de reglementare a platformelor, ca un spațiu sigur pentru copii pe aspecte privind sistemele de recomandare, notificările, redarea automată (infinite scrolling), mecanismele de menținere a utilizatorilor pe platformă și alte elemente care să crească dependența emoțională. Apoi sfârșește lamentabil, propunând Age Verification (am mai scris despre subiect). Practic, creează o infrastructură de supraveghere prin impunerea unei obligații de verificarea obligatorie a vârstei a tuturor posesorilor de smartphone (prin delegarea atribuției la Google și Apple, wink). Deci pentru o posibilă protecție a copiilor (teoretică) va trebui ca tuturor utilizatorilor de Internet din UE să le fie verificată vârsta. Este exact ce a declarat neconstituțional în Franța Consiliul Constituțional acum o lună. Și mai rău este că Comisia impune portofelul digital european (EUDI) pentru asta, exact cel care e definit prin Regulamentul său ca fiind voluntar și care nu poate fi folosit pentru a limita accesul la servicii digitale publice sau private. Am scris și noi, pe scurt, despre asta.

• Între timp, Meta anunță că Instagram și Facebook ar urma să impună restricții pentru cei sub 18 ani: să fie blocate noaptea și să aibă o limită de timp ziua. Un articol din The Nerve explică de ce e relevant, dar și de ce încă nu e îndeajuns, iar Novara Media spune că, în timp ce 18 miliarde de dolari (suma pe care au fost obligați de instanță să o plătească) nu înseamnă atât de mult pentru o companie ca Meta, e totuși o rază foarte fragilă de speranță. Deși nu rezolvă problema de fond și ascunde problemele și soluțiile reale.

• Trump a declarat un furnizor italian de web hosting drept „grup terrorist” străin, lucru ce ar putea duce la închiderea mai multor site-uri antifasciste din SUA. Vezi ce înseamnă asta într-un articol publicat de The Intercept, dar și în comunicatul de presă publicat de furnizor.

• Iar în Serbia, cel puțin 14 persoane au fost ținta unor programe spyware. Printre ei se numără studenți și activiști. S-a și constatat că spyware-ul a fost instalat pe dispozitive, când acestea au fost confiscate de autorități. SHARE Foundation recomandă persoanelor expuse la un risc mai mare (studenți, activiști, jurnaliști, politicieni din opoziție etc) ca, pe lângă recomandările generale de a-și actualiza constant dispozitivele și de a evita să dea click pe link-uri suspecte, să-și activeze funcții avansate de securitate: Lockdown Mode pentru iOS și Advanced Protection pentru Android.

• Când umanizăm algoritmii de inteligență artificială generativă, ascundem faptul că numeroși programatori, manageri și directori de firme sunt cei care decid cum ar trebui să arate tehnologia asta, scrie Eryc Salvaggio. Dacă AI-ul „face” ceva, gândește, atacă, complotează, acest artificiu de limbaj șterge răspunderea oamenilor care au decis să construiască o tehnologie care erodează capacitatea de gândire critică și pentru care se construiesc centre de date care amenință sănătatea oamenilor și a ecosistemelor.

• Un newsletter la care să te abonezi e cel de la CeRe, Centrul de Resurse pentru participare publică, în care vin cu noutăți din zona de advocacy.

• Dacă și tu auzi aproape zilnic măcar o discuție despre accesul minorilor la rețele și internet, aici ai un hub de resurse (de la EFF) care să te ajute să porți discuțiile astea un pic mai aplicat, și nu doar prin lentila fricii. În plus, ai aici un articol care caută lucrurile comune dintre discuțiile despre interzicerea rețelelor, scanarea irisului și Brexit.

• Pe 26 septembrie, în București: o expoziție, tururi ghidate, conversații informale și un atelier în care Zachary Furste și Diego Gómez-Venegas, doi artiști și cercetători, transformă dispozitive vechi într-o alternativă la Cloud-ul operat de marile corporații.

• Bogdan Lungu o să fie prezent la Astra Film Festival, la Sibiu, unde o să participe la un talk despre AI, înainte de filmul „Elon Musk dezvăluit”.

• Alt subiect de nișă: accesibilitate digitală sau tehnologie urbană, pentru cei interesați de domenii, un consorțiu european are un eveniment online pe 6 octombrie. Găsiți detaliile și agenda în anunțul lor.

Și încă una, dacă ești prin București în 16 și 17 octombrie: ne vedem la cea de a treia ediție OmniOpenCon, la Biblioteca Centrală, POLITEHNICA București. Explorăm teme legate de știință, date, hardware și educație deschise, dar și software open source.

Dacă vrei să cunoști oameni curioși de subiectele astea și să participi la workshop-uri și prezentări tehnice, te poți înregistra aici. E gratuit. Programul complet se va anunța curând.

• Dacă vrei să fii la curent cu ce se mai scrie despre tehnologie, pe Telegram, LinkedIn și Mastodon suntem cei mai activi. Acolo postăm aproape zilnic știri, noutăți și ce mai găsim important.

• Ne mai găsești pe Instagram și Facebook, unde postăm (mai rar) pe aceleași subiecte.

Dă newsletter-ul mai departe, dacă crezi că e de folos altcuiva. Iar dacă ai primit acest newsletter de la cineva, înscrie-te să-ți vină și ție în inbox. Dacă nu vrei să mai primești marafeturi digitale sub formă de newsletter, poți să-ți scoți adresa de e-mail din registrul nostru.

Găsești edițiile trecute ale newsletter-ului aici.

Până data viitoare,

las aici o piesă care mie-mi place mult,

am primit-o și eu de la un prieten

Notă: O mână de oameni au lucrat la acest newsletter, cu ce cuvinte au avut la îndemână. Nu am folosit inteligența artificială în nicio etapă a redactării lui. Tot ceea ce ați citit e produs în întregime de oameni, cu Maria în rol principal la tastatură.

Asociația pentru Tehnologie și Internet (ApTI) este o asociație nonguvernamentală care susține și promovează o lume digitală liberă și deschisă, prin respectarea drepturilor fundamentale ale omului. Un Internet liber este un mediu în care libertatea de exprimare și viața privată sunt respectate și garantate.